Gina Agapevine vine priiimavara….

Am redescoperit andrelele şi aţa roşie şi cea verde cumparate de anul trecut.

două şoseţele ca să le port peste blugii înguşti jos, făcute yin yang cu verde şi roşu, evident

(ştiu că fotografiile nu-s focalizate foarte bine, dar modelul se vede, relativ… )

Un fel de eşarfă, care, dacă mă uit mai bine s-ar asemăna cu o cravată, dar cu moţocei, căte trei . Aveam pe creier nişte piticuţi, nişte modele de hăinuţe şi accesorii pe care nu le văzusem nicăieri, aşa că le-am făcut singură. Şi mai urmează vreo câteva bluze şi tricouri, doar că astea se fac mai greu şi într-un timp mai îndelungat.

Ştiţi vorba din titlu, probabil că aţi folosit-o şi voi când eraţi prea nervoşi sau solicitaţi până peste puterile voastre. Ei bine, eu o voi folosi acum nu ca metaforă ci la propriu. Sunt răcită puţin iar câteodată am senzaţia, fizică, că toată răceala şi toţi microbii vor să iasă din corpul meu pe ochi.

Iar acum, comparând momentele când remarca o foloseam ca figură de stil şi momentul de faţă îmi dau seama că nu ar trebui să folosesc astfel de cuvinte, la fel ca “durerea din fund”. Unele comparaţii nu-s spre folosul zilnic, nu fac bine.