În amintirea vremurilor de odinioară
Pe 14 februarie am prins o zi superbă de făcut poze. Sâmbătă ninsese ca-n povești și mi-a amintit de copilăria mea, când zăpada era așa de mare încât 200 de metri, cât aveam de mers până la școală, îmi părea o veșnicie, dar și-așa, era o plăcere să merg prin zăpada ce-mi ajungea mai sus de genunchi. Apoi, duminică, a fost o zi călduță, cu pomii plini de promoroacă, cu soare minunat de simpatic și jucăuș. A fost o zi cum nu am mai prins de câțiva ani buni și bineînțeles că am ieșit la cules de imagini grăitoare. Vă arăt mai departe rezultatele:
Nici o parere »
Abonează-te la comentariile de aici. TrackBack URL