Gina Agapevine vine priiimavara….

Dragii mei copii,

Vă scriu cu dragoste şi îngrijorare de sub cladirile pe care le-aţi construit deasupra mea, în ultimii ani din ce în ce mai multe. Înainte reuşeam să scriu cu râuri pe creste libere ale munţilor mei, însă acum le-aţi îngrădit şi le-aţi format cursul pe care îl doriţi voi. Ce a mai rămas e doar să scrijelesc în stâncile care mi-au supravieţuit deocamdată neatinse şi măreţe.

Vreau să trag un semnal de alarmă, şi vă rog mult să nu mă ignoraţi. Aşa cum voi aveţi nevoie de oxigen, apă şi mâncare pentru a trăi, aşa am nevoie şi eu de unele lucruri. Dioxidul de carbon mă intoxică, mă sufocă, mă încălzeste mult prea mult şi simt că mi se apropie sfârşitul. Parcă sunt băgat într-o pungă uriaşă care se micşorează din ce în ce mai tare şi-mi fură seva vieţii.

V-aţi întrebat vreodată dacă sunt etern? Eu vă sunt casă. Ca orice locuinţă am nevoie de întreţinere, nu deţin resurse nesfârşite. Chimicalele pe care le folosiţi pentru creşterea plantelor mă rănesc. Hrana necesară lor o pot regenera dar am nevoie de timp. Oh… cât de grăbiţi şi de hapsâni aţi devenit. Am înţeles că aveţi nevoie de fabrici, v-am lăsat să le construiţi fără să intervin cu vreun cutremur; dar gândiţi-vă şi la arderile pe care acestea le provoacă şi încercaţi să le compensaţi având grijă de plantele verzi pe care le întreţin cu drag.

Ştiţi că mă răniţi cu veşnicile gunoaie pe care le lăsaţi cu nepasare să-mi intre-n piele? Măcar de m-ar ajuta sa regenerez substanţele nutritive de care aveţi aşa mare nevoie dar majoritatea mă dor şi mă îmbolnăvesc.

Eu vă iubesc aşa cum v-am iubit mereu, însă dacă voi nu aveţi grijă de mine şi nu echilibraţi balanţa dintre dioxidul de carbon şi oxigen la un moment dat s-ar putea să nu mai rezist şi să trebuiască să distrug o bună parte din ceea ce aţi creat voi topindu-mi calotele polare pentru ca-ntr-un final să putem convieţui.Vă rog să vă gândiţi bine înainte de a continua să ma distrugeţi, şi opriţi-vă.

Cu sinceritate şi afecţiune,
al vostru cadru de susţinere,

Pământul.

Nu mă satur, aşa-s eu o nesătulă care rupe-n carne vie când e vorba de negativisme, dar ma duc în latura cealaltă, a laudelor şi exagerarea calitaţilor când e vorba de ceva ce-mi place. Comparând cu ce am auzit la Blogtrip semăn cu cineva cu care nu mi-aş dori, dar asta e.

Dar să trec la subiectul în sine. Ceea ce vreau sa laud şi vreau să anunţ e că diseara Make va cânta în Fierărie şi eu o să fiu acolo şi o să râd, o să cânt şi o să mă simt bine. Abia aştept

Şi dacă tot va fi, deşi cred că deja e pe aproape, în nordul Moldovei, va susţine alte două concerte maine, vineri 27 noiembrie, în club Mojo Iasi iar sâmbătă în Focşani.

Dacă sunteţi din oraşele respective şi iubiţi muzica folk (nu se poate doar să vă placă, nu se poate cu jumătăţi de măsura, ori o iubiţi ori deloc ) nu ezitaţi să vă faceţi rezervări.

Mă întreb câteodată care e viitorul hârtiei sau dacă are un viitor.

Ştiu că există dispozitive electronice pentru citit cărţi dar parcă tot aş prefera un teanc de foi, să le pot simţi, să le pot mirosi cerneala, să fac dragoste cu ele daca asta-mi doresc (figură de stil, nu vă pripiţi). În principiu să fie palpabile şi nu să emită radiaţii.

Poate că sunt eu cu mintea-n colţuri când îmi închipui două scene de genul ăsta:

1. O tipă cu păr lung care stă într-un balansoar în grădină. E dimineaţă, răcoare, florile emană un miros superb. Cafeaua aburindă cu prăjiturile aferente aşteaptă dornice să fie sorbite de ea, care citeşte dintr-un roman clasic, imprimat pe hârtie.
2. O altă tipă, nespălată de-o luna, cu aceeaşi cafea dar şi ţigară stând langă calculatorul mare din casa plină de fum cu ochii bulbucaţi în monitor citind ziare online.

Sau poate că nu-s, doar am  o imaginaţie bogată.

Şi totuşi, dacă în viitor nu se va mai publica pe hârtie ci vor fi majoritatea digitale, de ce tăierile de copaci nu se termină, chiar mai tare se înteţesc.

hapsân se numeşte.

uite dragă că eu îţi pun linkul pe blogul meu, cu plăcere.

Din păcate, pentru că unii oameni, precum bloggerul din titlu, iubeşte să-şi spele rufele în public mă împinge cumva din spate să povestesc ce s-a întâmplat în Fierarie după ce s-au băut câteva beri. Nu-mi place ce fac şi mi se pare puţin fără folos, pentru mine, însă dacă pe alţii îi ajută să se privească în oglindă atunci so be it.

Aşadar, la un moment dat, Matei  m-a invitat la dans. În primă instanţă am acceptat pentru că era ok, când am început să dansez mi-am dat seama că nu reuşeam să mă mişc în ritm cu el, pesemne că băuse destul încat eu, trează fiind, să nu pot percepe. Aşa că am încercat să mă retrag finuţ în cerc dar m-a tras înapoi, aşa că i-am spus că nu avem cum să dansăm pentru ca nu avem acelaşi ritm, el fiind beat iar eu deloc.

Cu această replică am atras reacţia lui pe blog, aici. Bănui că nici pingback-ul n-o să fie la el pentru că nici comentariul meu nu l-a lăsat, dar nici o problemă, la un simplu search al numelui meu se ajunge foarte uşor aici.

Şi.. am purtat o discuţie. Eu l-am adăugat pe YM iar el mi-a dat accept, nu add, pesemne că se crede foarte important.

Vasăzică:

Gina Magdici: cand am fost nepoliticoasa?
matei_suica: in fierarie … la dans
matei_suica: replica ta nu a fost doar deranjanta, ci nepoliticoasa in opinia tuturor celor care au auzit`o
Gina Magdici: care replica?
matei_suica: cu ritmurile de dans, eu beat, tu nu …
Gina Magdici: nu era adevarat?
matei_suica: nu era potrivita situatiei
Gina Magdici: era adevarata sau nu?
matei_suica: daca vroiam sa vorbim politica, era perfecta
Gina Magdici: daca se numeste impolitete ca ti-am spus in fata adevarul
Gina Magdici: atunci da
Gina Magdici: in genere sunt foarte nepoliticoasa si uracioasa cu toata lumea
matei_suica: da.. sunt multe adevaruri nepoliticoase pe care le pot spune, dar n-au nicio legatura cu situatia, asa ca ma abtin
Gina Magdici: poate ca tu ca barbat poti sa dansezi c-o gagica beata
Gina Magdici: eu nu pot
Gina Magdici: si poate ca am eu niste sechele pe tema asta, dar nu conteaza
matei_suica: am remarcat pe cineva la blogtrip care uitase sa se spele sapt trecuta… dar din moment ce n-am dormit impreuna, m-am ferit sa ii pun adevarul in fata…
Gina Magdici: nici eu nu-ti spuneam nimic daca nu insistai sa dansez
Gina Magdici: in prima instanta am incercat sa ma retrag finut
Gina Magdici: dar m-ai tras inapoi
Gina Magdici: asa ca n-am ezitat
matei_suica: well … sa`i zicem asta e si sa o lasam asa…  eu n-am ce sa-ti fac… tu zici ca eu sunt betiv iar eu te numesc nepoliticoasa.. cum vezi tu rezolvarea situatiei ?
Gina Magdici: nu am zis ca esti betiv
Gina Magdici: am zis ca erai destul de ametit incat sa insisti cand nu era cazul
Gina Magdici: si a dus la situatia de fata
matei_suica: o situatie din care nu vad ce vrei sa iasa…
matei_suica: sa imi cer scuze ca am incercat sa dansez cu tine ?
Gina Magdici: eu nu-mi spal rufe-n public, asa ca as prefera sa nu ti le speli nici tu
Gina Magdici: sau macar sa spui toata povestea
Gina Magdici: ca sa aiba cum altii sa-si faca impresii proprii, nu sa fie influentati de vorbe aiurea
matei_suica: nu stiu cum privesti tu blogul, dar al meu e personal, asa ca prezinta parerea mea, punctul meu de vedere, etc…
matei_suica: eu nu pot sa scriu despre ce credeai tu ca se intampla
Gina Magdici: bine atunci, discutia de aici o sa ajunga pe blogul meu
Gina Magdici: care e personal
matei_suica: mi-ai furat ideea
matei_suica: da … ma rog.. inutil de vorbit despre asta
Gina Magdici: bine, seara frumoasa
matei_suica: prea tarziu … as fi preferat sa nu mai vb despre asta…
Gina Magdici: poti publica si tu discutia, spor

Aş putea să mai spun, mai mult decât trebuie chiar. E un defect al meu să-i spun omului adevărul (din punctul meu de vedere) în faţă. Aşa că dacă nu iubesc aparenţele aşa de mult precum alţii şi nici nu mângâi orgoliile celor care nu-mi par că au de ce se numeşte că sunt nepoliticoasă, atunci aşa să fie.

P.S. Dragă Matei, adevărul doare, pesemne că simţi. Sau poate că fetele din jurul tău te poartă în pat de puf. Eu n-am făcut contract de politeţe cu nimeni. Şi priveşte partea bună, o să ştii de-acum să te fereşti de fete ca mine (care apropo, te intrec în vârsta cu vreo 5 ani, aşa).

După cum spusesem cu ceva timp în urmă Blogtripul din Suceava a avut loc weekendul care tocmai a trecut. La workshop am aflat câteva informaţii destul de interesante despre twitter, wordpress si principii legate de texte pe bloguri. O să pun în aplicare probabil câteva din ele cât pot de curând.

Lista cu prezenţa tuturor nu o am, însă aici este un link cu parerile celor care au scris despre asta.

După workshop am mers în Da Vinci să mâncăm şi apoi în Fierărie să bem ceva, unde m-am distrat cumva, dacă iau în considerare faptul că beam antibiotice.

Ştiţi cum se mişcă orice din jurul vostru după câteva grade de alcool introduse în sânge? Ei bine pentru majoritatea se mişcau, pentru mine stăteau locului. Eu nu mă descurc prea bine în astfel de situaţii şi-n nici un caz nu aveam cum să vorbesc aceeaşi limbă cu restul bloggerilor.

N-am crezut ca o sa scriu asa ceva, dar iata ca nu se mai poate  :

nu-mi place ca “revolutia bunului simt”  e a lui Antonescu, ca oricum in prima instanta il votez pe Cernea(o fi el pletos da` nu-i corupt si sigur are idei mai democratice decat restu), dar ce spune, spune bine.

la Marius e reminderul cu toate informatiile : http://www.mariussescu.ro/2009/11/blogmeet-in-iasi-sambata-14-noiembrie-2009/

la Hartz e lista cu cei care vin : http://blog.hartzz.net/blogmeet-no-23/comment-page-2/#comment-409

pe blogul Laviniei sunt cateva detalii cu privire la campania de sensibilizare “globuri cu suflet”, campanie de ajutorare a copiilor orfani : http://laviniabiberi.com/2009/11/campania-de-sensibilizare-globuri-cu-suflet-ii/

O sa trecem si noi pe acolo sa bem un suc dar nu ramanem prea mult pentru ca avem de trecut in revista 3 zile de nastere