Gina Agapevine vine priiimavara….

E un singur răspuns la întrebarea asta şi anume vor să fie iubite, să se simtă iubite şi înţelese, apreciate, iar asta nu doar prin fapte ci şi prin vorbe.

Este o mare diferenţă între bărbaţi şi femei, care-şi spune cuvântul adeseori într-o simplă discuţie, şi anume că femeile vorbesc despre sentimente iar bărbaţii despre fapte. De aici pornesc multe neînţelegeri.

Se spune că bărbaţilor le trebuie sex şi mâncare ca să fie fericiţi. Dacă e sex pentru ei înseamnă că-s iubiţi iar dacă e mâncare înseamnă că cineva se gândeşte la ei şi are grijă să le fie bine. Aş mai adăuga şi faptul că bărbaţii au nevoie şi să fie ascultaţi şi înţeleşi, ca să existe o relaţie strânsă şi asta se poate doar între barbaţi şi femei. Dacă asistaţi la discuţii între barbaţi o să vedeţi că toată decurge cu glume, aluzii, râsete sau nervi. Aşa discută ei cel mai des.

Ei sunt însă foarte firavi,  mai sensibili (cel mai des) decât femeile, dar îşi inhibă adeseori această latură pentru ca ei trebuie să fie bărbaţi, idee indusă din moşi strămoşi, de religie şi orice alte surse, şi nu îşi descoperă latura sensibilă decât în faţa celei/celui  în care au încredere deplină că nu îl vor răni sau ridiculiza.

Şi acum să trec la ce vor femeile şi de ce se exprimă toată povestea în majoritatea cazurilor prin bani sau bunuri materiale.

Ce trebuie neapărat să ştiţi este că bărbaţii se schimbă foarte greu şi chiar  ţin cu dinţii de ale lor bube doar de dragul rezistenţei la schimbare şi a unei oarecare (mai mică sau mai mare) mândrii în timp ce femeile sunt ceva mai puţin rezistente şi se modelează adeseori după bărbaţii lor, lucru care nu le este întotdeauna benefic.

Femeile au nevoie de dragoste, iubire la nivelul mentalului pe care s-o simtă cu fiecare por.  Ele nu pun accentul foarte mult pe fapte ci în primă instanţă e cuvântul. El nu costă bani, nu necesită efort fizic foarte mare însă solicită ceva mult mai preţios pentru ei şi anume să-şi deschidă sufletul, să-şi dezvăluie latura sensibilă şi vulnerabilă, să devină mici în timp ce femeia de lângă ei creşte şi are putere asupra sufletului lor. Chestia asta e groaznic de greu de făcut pentru că aşa ar accepta că nu ei deţin controlul, chiar dacă într-o relaţie nu e vorba despre control ci mai mult despre colaborare, iubire şi înţelegere.

Şi atunci femeia, care se adaptează mai uşor, cere bărbatului ceva ce-i este mult mai uşor să ofere, şi anume bani, lucruri ce se cumpără cu bani, etc. Şi aici bărbaţii ar trebui să recunoască faptul că cel mai uşor le este să facă asta pentru că aşa nu e nevoie de timp să le asculte, nu e nevoie să-şi deschidă sufletul, nu e nevoie să facă nimic din ce le este greu, trebuie doar ceea ce ştiu deja să producă şi anume bani.

Iar pentru că într-un final banii nu reuşesc să le umple lipsurile sentimentale încearcă şi alte variante care aparent le împlinesc şi înseală, că poate sexul le va satisface nevoia cruntă de iubire şi înţelegere, dar nici asta nu se întâmplă.

Şi mai departe, ca un drog, continuă aceeaşi căutare a împlinirii, a înţelegerii însă mereu pe drumul greşit pentru că într-un final banii sau sexul nu vor completa lipsurile femeilor, ele vor avea nevoie în continuare de discuţii, de deschidere, de suflete calde.

Absurditatea, totuşi, constă din faptul că femeile sunt criticate în continuare. În fond ele sunt cele care duc pe umeri o casă, care au grijă de copii, care fac aproape tot ce ţine de înţelegere într-o familie pentru că bărbaţilor le este greu să spună un cuvânt din suflet, pentru ca aşa vor fi vulnerabili. Femeia este criticată că are nevoie să fie înţeleasă, ea renunţă şi cere bani că na, aşa poate le este mai uşor, dar nu, că acum e criticată că e materialistă şi că înşeală.

Femeia se modelează ca să-i fie mai uşor bărbatului şi tot ea este cea care nu face bine. Femeia nu primeşte ce are nevoie şi atunci cere ce i se poate da ca să se simtă înţeleasă macar pentru o clipă şi nici aşa nu-i bine. Femeia se zbate continuu pentru un strop de fericire şi se amăgeşte cu o floare dar nici asta nu-i bine, pentru că bărbatul nu-i vede sensul.

Fiecare priveşte prin propria fereastră nevoile celuilalt, sau prin egocentrism calităţile celuilalt care aduc beneficii propriei persoane şi critică în loc să înţeleagă, pentru că-i mai simplu.

Apoi nu vreţi voi, bărbaţi, ca femeia să vă dea tot şi să nu ceară nimic pentru fericirea ei?