Gina Agapevine vine priiimavara….

Pădurea mea fermecată e totdeauna verde, plină de plante frumos ordonate, în armonie una cu cealaltă, florile-şi dăruiesc cu plăcere nectarul dulce albinelor harnice.

Din când în când ma întind pe spate-n iarba pufoasă şi răcoroasă privind cerul liber cu ale lui păsări şi ai săi nori presăraţi cu grijă pentru a forma un întreg ansamblu de minunăţii delicioase ochilor.

Seara se trezesc spiriduşii care-au stat cu burţile la soare toaaată ziulica şi încep să ţopăie prin copaci de pe o creangă pe alta, deseori căzând în tufişuri, spre mai marele meu amuzament, cateodată  şi a celor pe care-i primesc în vizită.

Sunt unele momente când seara mă prinde pe neştiute tristă. Jucăuşi de fel, nu rezistă tentaţiei de a încerca să mă înveselească şi atunci creează steluţe multicolore efemere care se nasc micuţe, cresc, şi apoi dispar.

Până acum am cunoscut doar 4 spiriduşi, dar ei spun ca sunt mulţi, peste tot, doar ca foarte puţini copii îi mai văd acum. Nu ştiu nici ei de ce şi i-am observat puţin trişti din cauza asta.

Dar ei se înveselesc imediat, mai ales Miţi. El e cel mai jucăuş dintre toţi, chiar dacă în ultima vreme s-a cam lenevit şi a prins niţică burtică. El nu lasă supărarea să prinda rădăcini. De obicei o prinde pe Lina de mâini şi o învârte, apoi sare peste Vasi şi-l necăjeste cu o crenguţă, iar ajungând la mezin îl gâdilă şi-l învârte pe sus.

Sunt veseli aproape tot timpul. Doar două motive ar putea să-i întristeze. Pe unul ţi l-am spus deja. Dar să nu uit, i-am întrebat de unde au praful magic multicolor şi ştii ce mi-au spus?

E mult mai simpatic să-i auzi povestind aventurile de la cules de praful. Ca de obicei cel  mai mic face munca cea mai multă. Şi de aici porneşte toată distracţia.

Tu ai încercat vreodată să prinzi un curcubeu? E la fel ca orizontul, fuge când te apropii. Mai bine-l priveşti de oriunde ai fi şi te-ai bucura de el cât este, până îl termina spiriduşii…

Şşş..! Să nu mai spui nimănui. Doar ei se pot legăna dintr-un capăt până-n celălalt al lui, chiar pe fiecare culoare câte-odată, când au timp. Apoi îl strâng pe nuanţe şi-l pun în săculeţele lor magice iar apoi te bucură pe tine când eşti trist, uneori chiar fără să-i vezi, ei sunt acolo şi încearcă să-ţi arate mereu un motiv să te bucuri.

Ştiai? I-ai văzut şi tu?