Inventand probleme, cand, de fapt, nu exista.
Scris de: Gina // Categorie: I love it, cursuri, file din jurnal*
Pentru ca am vazut la Ines un text in care m-am identificat o sa scriu despre asta. Asadar, despre ce ma face pe mine sa inventez probleme cand totul merge prea bine.
Citind despre oameni am ajuns la capitolul “Comportament agresiv, pasiv si asertiv”. Si le voi prezenta pe scurt in ce urmeaza:
1. Comportamentul agresiv se manifesta prin neglijarea dorintelor celuilalt, impunerea punctului de vedere. Acele persoane nu prea stiu sa asculte, prefera sa vorbeasca, si mult. Nu respecta pe celalalt, il intreruope frecvent. Asta duce la senzatia ca tot timpul este in competitie cu cineva, duce la izolare sociala si se asteapta doar la conflicte, intr-o lume in care au creat-o astfel. Sunt dominati de manie si frica, si ii conduce la evitarea oamenilor.
2. Comportamentul pasiv reprezinta partea opusa a celui de mai sus. In sensul ca acei oameni prefera sa indeplineasca cerintele celorlalti neglijandu-le pe-ale lor. Nu isi pot exprima dorintele, sau fac acest lucru indirect, vorbesc putin si sunt distanti. Consecintele acestuia duc la depresie. Ceilalti ii vad pe oamenii de genul asta ca fiind fara stima de sine si genereaza mila si dezgust. Intr-un final evitarea lor.
3. Calea de mijloc a celor doua este comportamentul asertiv. Si aici ma refer la gasirea unei cai de mijloc, unde fiecare dintre oamenii implicati sa aiba partea lor de castig. Sunt oameni care stiu sa asculte si sa vorbeasca la fel de consistent, si se exprima direct si deschis. Consecintele acestui comportament duc la respect mutual, la oameni prietenosi si sentimentul de control asupra situatiilor.
Ce mi-am dat eu seama cand am citit ideile descrise succint mai sus este ca eu fusesem invatata sa lupt cu orice si oricine ca sa am dreptul la ceva. Eram partial agresiva, partial pasiva. Si, evident, cand nu era nici o problema in viata mea trebuia sa-mi inchipui una. Ca sa am cu ce-mi ocupa mintea. Pentru ca eram tot timpul cu ideea ca peste tot exista conflicte. Cand, de fapt, conflictul meu era in interior, si nu intelegeam de ce faceam asa ceva.
Asa ca, mi-am gasit ocupatie, mi-am gasit de invatat. Si creierul meu a inceput sa toarca informatii pozitive si folositoare, nu idei inchipuite. Si evoluez, incet si sigur 
October 8th, 2008 at 1:40 pm
Of, Doamne, ce bine ar fi daca am citi niste carti despre cum sunt oamenii si cum ar trebui, de fapt, sa fie si apoi sa ne trezim a doua zi de dimineata si sa ne spunem: “De azi voi fi asertiv!” Si PAC! Asertivitate!
Te felicit pentru ocupatia gasita. Cred ca tre sa ma apuc si eu sa-mi gasesc una pentru ca se pare ca, desi nu am foarte mult timp la dispozitie, si in timpul ala putin reusesc sa-mi creez probleme inchipuite
October 8th, 2008 at 4:42 pm
N-a spus nimeni ca te schimbi instant. Ce e mai important e sa constientizezi de ce faci ceea ce faci, sa te intelegi. Si o sa te opresti cand se intampla din nou.
Dureaza ca un om sa-si schimbe obiceiurile, si crede-ma ca stiu foarte bine chestia asta. Insa e bine sa stii de unde sa incepi, sau macar unde vrei sa ajungi…
Multi dintre noi s-au obisnuit sa aiba castiguri imediate din orice facem. Daca te gandesti pe termen mai lung, si-ti dai seama cum o sa fii si cum o sa te simti dupa ce iti schimbi o parte din comportament o sa-ti dai seama ca-ti doresti asta foarte mult. Inseamna sa te afirmi si sa nu mai lasi suferinta sa te roada iar tu sa gandesti prea mult o chestie care nu conteaza….